Am auzit adesea intrebarea “ce trebuie sa spun la interviu ca sa obtin jobul?” sau “cum trebuie sa ma port la interviu?”, “cum sa dovedesc ca sunt cel mai bun candidat?” si o serie de alte intrebari asemanatoare, in jurul acestui subiect. Acest “trebuie” sau “candidatul ideal” la care se gandesc cei aflati in postura de candidati indica de multe ori tendinta spre dezirabilitate sociala in contextul interviurilor. In postura de candidat, inevitabil te vei prezenta intr-o lumina favorabila in ochii interlocutorului si poate vei avea dificultati in a recunoaste problemele/situatiile delicate cu care te-ai confruntat la fostele joburi. Tocmai pentru ca atatea articole promoveaza reteta perfecta pentru a reusi la interviu sau pentru a reusi in crearea unei imagini favorabile la interviu, se poate ajunge la situatia cand candidatii se tem sa fie prea transparenti cu recrutorii, cu managerii participanti la procesul de recrutare, omitand intentionat esecuri, greseli, lucruri de nedorit la jobul viitor (din dorinta de a parea o persoana flexibila si usor adaptabila).
In toata aceasta agitatie si goana dupa cei mai potriviti candidati, pe de o parte, precum si dupa jobul dorit de catre candidati, pe de alta parte, voi incerca sa raspund la intrebarea simpla: ce vor recrutorii de la candidati? Direct, fara ocolisuri, din experienta mea in calitate de recrutor, dar si din postura de candidat.
